Înțelege ușor vorbirea indirectă (reported speech) în limba engleză

Vorbirea indirectă în engleză este importantă pentru comunicarea și înțelegerea limbii engleze. Astăzi te ajut să înveți vorbirea indirectă, diferența dintre vorbirea directă și cea indirectă, cum se formează și se utilizează în limba engleză, precum și exemple și exerciții practice pentru a-ți îmbunătăți abilitățile de comunicare în engleză.

vorbirea indirecta in engleza

Ce înseamnă vorbirea indirectă?

Vorbirea indirectă, cunoscută și sub numele de discursul indirect, este o formă de comunicare în care se reproduce informația primită de la o altă persoană, fără a folosi cuvintele exacte ale acelei persoane. Este un mod de comunicare diferit de alte forme, cum ar fi vorbirea directă, în care se reproduc cuvintele exacte ale vorbitorului.

Vorbirea indirectă este o tehnică folosită în limbaj pentru a transmite informații sau idei exprimate de o altă persoană, fără a folosi cuvintele exacte ale acelei persoane. Acest lucru înseamnă reformularea ideilor sau a informațiilor în propriile cuvinte, păstrând în același timp sensul original. De exemplu, dacă cineva spune „Mă simt obosită” (”I feel tired„), vorbirea indirectă ar putea fi „Ea a spus că se simte obosită” (”She said she felt tired.”).

 

Diferența dintre vorbirea directă și vorbirea indirectă

Vorbirea directă și vorbirea indirectă sunt două moduri diferite de a reda informații sau idei exprimate de o altă persoană. Vorbirea directă implică reproducerea cuvintelor exacte ale vorbitorului, în timp ce vorbirea indirectă implică reformularea acestora în propriile cuvinte. De exemplu, în vorbirea directă, am putea spune „Ana a spus: ‘Mă simt obosită'”, în timp ce în vorbirea indirectă am spune „Ana a spus că se simte obosită”.

Ceea ce diferențiază cele două forme de comunicare este folosirea semnelor de punctuație. În discursul direct (vorbirea directă), cuvintele vorbitorului conțin, de obicei, ghilimele, în timp ce în discursul indirect (vorbirea indirectă) nu se folosesc ghilimele.

 

Cum se introduce vorbirea indirectă în engleză

Vorbirea indirectă se introduce prin folosirea unor verbe precum „a spune” (to say), „a afirma” (to state), „a menționa” (to mention) sau „a explica” (to explain). Aceste verbe sunt urmate de un complement care redă informația sau ideea exprimată de vorbitor. De exemplu, dacă cineva spune „Vremea este frumoasă astăzi” (The weather is beautiful today), vorbirea indirectă ar putea fi „El mi-a spus că vremea este frumoasă astăzi” (He told me that the weather is beautiful today).

În unele cazuri, se pot folosi și alte expresii uzuale pentru vorbirea indirectă, cum ar fi „a se întreba” (to wonder) sau „a se gândi” (to think). De exemplu, „Ea se întreba dacă va ploua mâine” (She wondered if it would rain tomorrow) sau „El se gândea că ar trebui să meargă la cumpărături” (He thought that he should go shopping). Aceste expresii ajută la transmiterea ideilor sau a informațiilor într-un mod mai subtil și mai puțin direct.

 

Când și de ce folosim vorbirea indirectă?

În comunicarea zilnică, folosim vorbirea indirectă pentru povesti ceea ce a spus altă persoană. Acest mod de comunicare are avantaje, precum claritatea, eficiența și politețea. 

Când folosim vorbirea indirectă?

Contextul vorbirii indirecte poate fi diferit în funcție de situație și de scopul comunicării. În general, vorbirea indirectă este utilizată în următoarele situații:

  • Redarea informațiilor sau a ideilor exprimate de o altă persoană într-un mod mai clar și mai concis;
  • Evitarea repetării cuvintelor exacte ale vorbitorului, care ar putea fi nepotrivite, deranjante sau prea formale;
  • Transmiterea unui mesaj într-un mod mai politicos și mai puțin direct, pentru a nu jigni sau a nu provoca o reacție negativă din partea interlocutorului;
  • Prezentarea unei opinii sau a unei idei într-un mod mai obiectiv și mai puțin personal, pentru a evita posibilele conflicte sau neînțelegeri;
  • Reformularea unei întrebări sau a unei cereri într-un mod corect și mai ușor de înțeles pentru interlocutor.

În funcție de situația dată, modul în care folosim vorbirea indirectă poate fi influențat de factori precum relația dintre vorbitori, nivelul de formalitate al situației și scopul comunicării.

 

Avantajele utilizării vorbirii indirecte în comunicare

Vorbirea indirectă legată de comunicare prezintă numeroase avantaje, printre care:

  • Claritatea: Vorbirea indirectă permite reformularea ideilor sau a informațiilor într-un mod mai clar și mai concis, facilitând înțelegerea mesajului de către interlocutor;
  • Eficiența: Prin evitarea repetării cuvintelor exacte ale vorbitorului, vorbirea indirectă contribuie la o comunicare mai eficientă și mai rapidă;
  • Politețea: Folosirea vorbirii indirecte în locul vorbirii directe poate face comunicarea mai politicoasă și mai puțin agresivă, ceea ce este important în relațiile interpersonale și în situațiile formale;
  • Obiectivitatea: Vorbirea indirectă permite prezentarea unei opinii sau a unei idei într-un mod mai obiectiv și mai puțin personal, reducând riscul de conflicte sau de neînțelegeri;
  • Adaptabilitatea: Vorbirea indirectă poate fi adaptată în funcție de contextul comunicării, de relația dintre vorbitori și de nivelul de formalitate al situației, oferind o mai mare flexibilitate în exprimare.

Cum se formează vorbirea indirectă în limba engleză

Pentru a comunica eficient în limba engleză, este necesar să înțelegem și să folosim corect discursul indirect, anume vorbirea indirectă. În continuare, învățăm împreună regulile și tehnicile pentru formarea vorbirii indirecte în engleză cu exemple de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă.

Cum se formează ‘reported speech’ (vorbirea indirectă) în engleză

Formarea implică schimbarea structurii propoziției și a timpurilor verbale pentru a reda cuvintele unei persoane într-un mod indirect. Acest proces este cunoscut și sub numele de direct and reported speech (vorbirea directă și indirectă). Iată câteva exemple de reported speech în engleză:

Vorbire directă: „I am studying English.” – „Studiez engleza.” 

Vorbire indirectă: He said he was studying English. – El a spus că studiază engleza.

 

Vorbire directă: „I will go to the party.” – „Voi merge la petrecere.”

Vorbire indirectă: She told me she would go to the party. – Ea mi-a spus că va merge la petrecere.

 

Backshift of verb tenses: schimbarea timpurilor verbale în vorbirea indirectă

Un alt element important al formării vorbirii indirecte în engleză este backshift of verb tenses, adică schimbarea timpurilor verbale în engleză pentru a reda cuvintele vorbitorului într-un mod indirect. De exemplu, timpul trecut (past simple) se transformă în trecutul simplu (past perfect) în vorbirea indirectă:

Vorbire directă: „I went to the store.” – Am mers la magazin.

Vorbire indirectă: He said he had gone to the store. – El a spus ca a mers la magazin.

În general, backshift of verb tenses implică următoarele schimbări:

  • Present simple (Prezent simplu) → Past simple (Trecut simplu)
  • Present continuous (Prezent continuu)→ Past continuous (Trecut continuu)
  • Present perfect (Prezent perfect) → Past perfect (Trecut perfect)
  • Present perfect continuous (Prezent perfect continuu)→ Past perfect continuous (Trecut perfect continuu)
  • Past simple (Trecut simplu) → Past perfect (Trecut perfect)
  • Past continuous (Trecut continuu) → Past perfect continuous (Trecut perfect continuu)
  • Will → Would
  • Can → Could
  • May → Might

 

Folosirea corectă a pronumelor în vorbirea indirectă

În vorbirea indirectă, este important să folosim pronumele corecte pentru a reda cuvintele vorbitorului într-un mod indirect. Regulile pentru utilizarea corectă a pronumelor în vorbirea indirectă includ:

  • Înlocuirea pronumelor personale din vorbirea directă cu pronumele corecte în vorbirea indirectă (de exemplu, „I” → „he/she”, „we” → „they”)
  • Înlocuirea pronumelor posesive din vorbirea directă cu pronumele corecte în vorbirea indirectă (de exemplu, „my” → „his/her”, „our” → „their”)
  • Înlocuirea pronumelor reflexive din vorbirea directă cu pronumele corecte în vorbirea indirectă (de exemplu, „myself” → „himself/herself”, „ourselves” → „themselves”)

Câteva exemple de utilizare corectă a pronumelor în vorbirea indirectă sunt:

Vorbire directă: „I love my job.” – Îmi iubesc jobul.

Vorbire indirectă: She said she loved her job. – Ea a spus că își iubește jobul.

 

Vorbire directă: „We are proud of ourselves.” – Suntem mândri de noi.

Vorbire indirectă: They said they were proud of themselves. – Ei au spus că sunt mândri de ei.

 

Exemple și exerciții de vorbire indirectă

Acum, haide să facem câteva exerciții practice și să vedem câteva exemple detaliate de vorbire indirectă în limba engleză.

 

Exemple de transformare a vorbirii directe în vorbirea indirectă

Următoarele exemple arată procesul de transformare a direct and indirect narration (narațiune directă și indirectă) pas cu pas:

Vorbire directă: „I am reading a book.” – Citesc o carte.

Vorbire indirectă: She said she was reading a book. – Ea a spus că citește o carte.

 

Vorbire directă: „We have finished our homework.” – Ne-am terminat tema.

Vorbire indirectă: They told me they had finished their homework. – Ei mi-au spus că și-au terminat tema.

 

Vorbire directă: „I can help you.” –  Te pot ajuta.

Vorbire indirectă: He offered to help me. – El s-a oferit să mă ajute.

În fiecare exemplu, putem să observăm cum structura propoziției, timpurile verbale și pronumele se schimbă pentru a reda cuvintele vorbitorului într-un mod indirect. Astfel, respectă regulile de formare a vorbirii indirecte în limba engleză.

vorbirea indirecta - reported speech

Întrebările și imperativul în vorbirea indirectă

Să trecem mai departe și să analizăm întrebările indirecte și imperativul în vorbirea indirectă. Te voi învăța regulile pentru formarea acestora și îți voi oferi exemple pentru a înțelege mai bine.

Cum se formează întrebările indirecte în engleză

Formarea întrebărilor indirecte în limba engleză înseamnă modificarea structurii propoziției și a timpurilor verbale, similar cu alte forme de vorbire indirectă. Iată câteva reguli pentru formarea acestora:

  1. Întrebările indirecte încep de obicei cu un verb introductiv, cum ar fi „ask”, „wonder” sau „want to know”.
  2. Întrebările indirecte nu folosesc semne de întrebare, deoarece nu sunt întrebări directe.
  3. Întrebările indirecte nu folosesc inversiunea subiect-verb, ci urmează ordinea normală a cuvintelor într-o propoziție afirmativă.
  4. Timpurile verbale se schimbă în întrebările indirecte, similar cu alte tipuri de vorbire indirectă.

Iată câteva exemple de întrebări indirecte:

Vorbire directă: „Where is the library?” – Unde este librăria?

Vorbire indirectă: She asked where the library was. – Ea a întrebat unde este librăria.

Vorbire directă: „Do you like pizza?” – Îți place pizza?

Vorbire indirectă: He wanted to know if I liked pizza. – El a vrut să știe dacă îmi place pizza.

 

Folosirea imperativului în vorbirea indirectă

Imperativul în vorbirea indirectă se referă la transmiterea unei comenzi, cereri sau sfaturi într-un mod indirect. Pentru a forma imperativul în vorbirea indirectă, folosește acești pași:

  1. Folosește un verb introductiv care indică o comandă, cerere sau sfat. Cum ar fi „tell”, „ask”, „advise” sau „request”.
  2. Adaugă conjuncția „to” după verb, urmată de infinitivul verbului din comanda originală.
  3. Modifică pronumele în engleză și timpurile verbale, dacă este necesar, pentru a se potrivi cu contextul vorbirii indirecte.

Îți las câteva exemple:

Vorbire directă: „Close the door.” – Închide ușa.

Vorbire indirectă: She asked him to close the door. – Ea i-a cerut să închidă ușa.

 

Vorbire directă: „Don’t forget your umbrella.” – Nu-ți uita umbrela.

Vorbire indirectă: He reminded her not to forget her umbrella. – El i-a reamintit să nu-și uite umbrela.

 

Adverbele de timp în vorbirea indirectă

Haide să discutăm despre adverbele de timp și cum se schimbă acestea în vorbirea indirectă. 

Cum se schimbă adverbele de timp

Atunci când trecem de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, este important să ținem cont de schimbarea adverbelor de timp pentru a menține claritatea și preciza informațiilor transmise. Mai jos îți las câteva reguli pentru schimbarea adverbelor de timp în vorbirea indirectă:

  1. Adverbele de timp care indică momente specifice, cum ar fi „today” (astăzi), „yesterday”(ieri) sau „tomorrow”(mâine), se schimbă în adverbe care indică momente relative, cum ar fi „that day” (acea zi), „the day before”(ziua de dinainte) sau „the next day”(următoarea zi).
  2. Adverbele de timp care indică durată, cum ar fi „now” (acum) sau „for a week” (pentru o săptămână), se schimbă în adverbe care indică o perioadă relativă, cum ar fi „then” (apoi) sau „for a week before/after” (pentru o săptămână înainte sau după).
  3. Adverbele de timp care indică frecvență, cum ar fi „always”(întotdeauna), „often” (de multe ori) sau „never”(niciodată), pot rămâne neschimbate sau pot fi ajustate în funcție de contextul vorbirii indirecte.

Următoarele exemple îți arată schimbarea adverbelor de timp în vorbirea indirectă:

Vorbire directă: „I will meet you tomorrow.” – Ne întâlnim mâine.

Vorbire indirectă: She said she would meet me the next day. – Ea a spurs că venom întâlni mâine.

 

Vorbire directă: „I have been working here for a week.” – Am lucrat aici o săptămână.

Vorbire indirectă: He mentioned that he had been working there for a week. – El a menționat că a lucrat acolo pentru o săptămână.

 

Exemple de utilizare a adverbelor de timp în vorbirea indirectă

Adverbele de timp pot influența sensul unei propoziții în vorbirea indirectă. Prin folosirea corectă a adverbelor de timp, putem transmite informații precise și clare despre momentul și durata evenimentelor:

Vorbire directă: „I always go to the gym in the morning.” – Merg mereu dimineața la sală.

Vorbire indirectă: She told me she always goes to the gym in the morning. –  Mi-a spus că merge întotdeauna la sală dimineața.

 

Vorbire directă: „I have been studying English for two years.” – De doi ani studiez engleza.

Vorbire indirectă: He said he had been studying English for two years. –  El a spus că a studiat engleza de doi ani.

 

Vorbirea indirectă în engleză te ajută să comunici mai clar, eficient și politicos. Prin înțelegerea și aplicarea corectă a regulilor, poți adapta mesajele în funcție de context și situație, îmbunătățindu-ți abilitățile de comunicare și relațiile interpersonale.

Învață și practică vorbirea indirectă pentru a te exprima mai bine în engleză, indiferent de situație!

Împărtășeste cu prietenii tăi
Caută
Articole recente

Vrei să înveți limba engleză ușor și rapid?

Încearcă acum cursurile Bright Kids. Prima ședință este gratuită!

FORMULAR ÎNSCRIERE

Nota: te vom contacta în maxim 48h de la primirea acestei cereri

Vrei să înveți limba engleză ușor și rapid?

Încearcă acum cursurile Bright Kids. Prima ședință este gratuită!

Acest website folosește cookie-uri pentru a îți personaliza experiența. Prin continuarea navigării, îți exprimi acordul cu Termenele și condițiile site-ului precum și cu Politica de confidențialitate.